Triathlon Austria Podersdorf sau A-Race-ul pentru 2014 – partea I

Inca vreo 15km pana la finish. Am dureri musculare, dar masinaria inca merge. Oare am tras putin mai tare decat trebuia? Ceasul arata in schimb ca sunt in grafic: Ironman sub 11h!

Si ceasul s-a oprit la 10h:55min.

Number 4

Number 4

Suficient de mult timp pana la 11h incat sa zic ca am avut o cursa buna, dar extrem de putin buffer, in cazul in care ipotetic vorbind, s-ar fi intamplat ceva. Dar cursa a fost extrem de bine pregatita – stiam de acasa care trebuie sa fie spliturile, tranzitiile, nutritia – asa ca in linii mari, necunoscute nu trebuiau sa apara. Asadar – 1h:17 inotul, 5h:32 bicicleta, 3h:59 alergarea si 7 minute timp total la cele 2 tranzitii – aceasta a fost reteta castigatoare. Deja stiam ca inotul, in cazul in care nu vor fi valuri, va merge bine – la Praga reusind 1h:12. Bicicleta a fost disciplina pe care am construit cel mai mult – cu multe ore de trainer in timpul iernii – lucru care mi-a facilitat o intrare in sezonul caldut foarte rapida – etapa de foundation fiind deja la locul ei. Iar alergatul…n-ar trebui sa puna probleme.

Dar sa revenim la inceput πŸ˜‰

Daca ar trebui sa raspund la o intrebare – ce vreau eu de la sport in general (sau de ce fac sport) – raspunsul ar fi: Maraton sub 3h si Ironman sub 10h. Pentru ambele imi este clar, trebuie enorm de multa munca – dat fiind faptul ca nu mai sunt la varsta primei tinereti πŸ˜€ si ma refac ceva mai lent dupa un workout mai solicitant (si evident, lucrez, incerc sa am o viata sociala πŸ˜€ samd). In plus, nu mai am acelasi randament ca la 20 de ani (si din pacate habar nu am ce randament as fi avut atunci). Dupa ce-am stat putin si-am reflectat asupra intrebarii respective, concluzia mea este – decat sa fac acelasi lucru de 10 ori fara sa devin mai bun, mai bine-l fac de 2-3 ori si dat totul din mine ca sa fiu mai bun de fiecare data. Sorry, decat 100 de maratoane toate cu acelasi timp, mai bine mai putine dar de calitate. De aceea am ajuns ca anul acesta sa particip la mult mai putine concursuri ca in anii precendeti, si nu-mi pare rau – deoarece acolo unde a fost un target important – targetul a fost atins (bine, mai putin la Maratonul de la Berlin, dar despre asta alta data πŸ˜€ ). Evident, s-ar putea sa nu ajung nici la maraton sub 3h sau la IM sub 10h, dar macar stiu ca am facut cam tot ce tine de mine ;-). Nu zic nu, poate dupa ce-o sa mai imbatranesc putin o sa ajung si la placerea alergatului fara limita de timp, dar atata vreme cat pot fi intr-un fel sau altul competitiv – sau pur si simplu imi pot imbunatati un timp – o voi face. Asadar – avand o conjunctura favorabila – lucrand in Cluj anul acesta si avand conditii excelente pentru sport – cu 2 bazine langa casa, o sosea lunga de 45km pe sens, cu asfalt bun si un parc in apropiere – am facutΒ un plan si i-am dat bataie. Nu mai zic si de compania perfecta de antrenament – vocea ratiunii – Dani Szatmari, vocea vitezei Cata, ulterior auzind vocea tendinitei lui Rares πŸ™‚ sau vocea ‘chiar este posibil’ a lui Voicu care la un an dupa prima incercare a terminat in 2014 IM-ul de la Kalmar.

In primul rand stiam ca inotul este disciplina unde progresul se simte cel mai putin – asa ca focusul – dupa cum spuneam – a fost ciclismul. Toata iarna a fost un zumzait continuu – sesiuni de minim 1h, vreo 3-4 pe saptamana. Cu tot tacamul: drilluri pentru cadenta, pentru muscle endurance, sprinturi sau anaerob. Consfatuirile cu Dani pe tema antrenament au fost de mare folos – iar un lucru mi-a ramas in memorie – concentreaza-te asupra punctelor forte, nu asupra slabiciunilor. Din fericire punctul meu slab oferea si cel mai mic randament in cazul unei imbunatatiri :-), asa ca am continuat antrenamentele de inot cat sa nu ma fac de rusine πŸ™‚ – oricum, in bazin si mai ales la sauna de dupa eram destul de rapid ;-). Ca si volum de antrenament aveam experienta anterioara de la Podo si mai stiam de la prietenul meu slovac Robert Mezei (care-a terminat IM in 10h:05) ca intre 16-20h este necesar – cel putin pentru timpul care-l vroia el. Asa ca intr-o prima faza am mers pe 8-10h / saptamana, urcand treptat la 12-14h / saptamana, avand in peak undeva la 16h. Recunosc, n-au fost multe saptamani de 16h πŸ™‚ – iar respectivele erau cu cate 3h/zi – in mare parte 2h bike si 1h run, la bazin mergand mai mult de relaxare ;-). Doar in iulie (din pacate) mi-am cumparat un power meter de la Stages si ultimele fine- tuninguri la bike au fost facute in functie de putere – dar despre asta intr-un alt post, inca mai rumeg vreo 2 carti de antrenament pe care le-am citit pe tema aceasta.

Asadar, toate conditiile au fost intrunite – aveam inclusiv niste curse bunicele – as zice de Half-ul de la Oradea care-a fost o repetitie generala – mi-a confirmat ca tot ce-am planificat ar trebui sa iasa – terminand Oradea cu suficient de multe resurse, fara sa fi tras de mine, curse mai putin bunicele – IM-ul de la Praga – dar care per total a fost un boost de incredere, macar pe partea de inot – si cateva alergari – Semi-urile de la Cluj si Bucuresti la care am mers constant si-am terminat cu 1h:25. Pe partea de nutritie – nelipsitele geluri GU :-), bautura izotonica GU si energizantele de la Nutrend – respectiv Gutar si Turbosnack (intre timp am mai folosit si activatoare de la Sponser si Born).
Din ciclul tematic – care-i cantitatea de cafeina care poate fi metabilizata in siguranta de organism – unde Dani era foarte circumspect πŸ˜‰ raspunsul a venit de la Sponser Elvetia care in functie de masa corporala si durata activitatii ne-a facut si un plan de cum sa folosim activatoarele. Pentru detalii tehnice – optim sunt 4mg/ cafeina pe kg – isi face efectul dupa aprox 30min si efectul dureaza in functie de organism intre 2-3h. Asadar – 3 activatoare pentru 11h ar fi trebuit sa fie de ajuns.

Activator

Activator

Eu mi le-am programat dupa 2h de bike, 5h bike si 15km alergare. La ciclism n-am simtit niciodata o sfarseala cronica (doar o deshidratare dintr-o neatentie stupida) asa ca stiam ca pot duce toata proba la o intensitate relativ mare (32kmh constant este totusi…un mic efort) dar vroiam sa fiu sigur ca nu apar chestii neprevazute.
O patanie distractiva cu Dani si Cata a fost cand am avut o tura de 120km si am luat un Gutar de la Nutrend, in varianta de 65ml. Dani a luat doza intreaga, eu am impartit-o pe a mea cu Cata. Dupa 15min mergeam toti trei ca niste iepusasi Duracell pe drumul de intoarcere ;-). Oricum, interesanta senzatia…

Later edit: as mai adauga faptul ca este recomandat ca inainte de un concurs la care se consuma produse pe baza de cofeina/ taurina (incepand de la geluri si terminand cu activatoarele) sa se renunte la cafeluta zilnica, cel putin cu 5 zile inainte ;-). Eu fiind obisnuit cu vreo 7-8 espresso-uri pe zi, mi-a fost destul de greu sa renunt de tot la acest obicei – reducand numarul undeva la 3-4. Dar chiar si asa, Β la mine activatoarele si-au facut efectul.

Alte lucruri am incercat sa nu schimb – ba chiar am mizat putin pe noroc – cu vreo 1 luna inainte de Podo, la o inspectie de rutina a rotilor, am observat un bump micut – evident, nu era un 8. Carbonul, din cauza caldurii, se deformase pe suprafata de franare.

Fiind rotile cu care eram obisnuit si nestiind de cata vreme am respectivul necaz ;-), am zis – merg cu ele si imi asum acest risc. Din fericire zeita tine cu cei curajosi, asa ca in timpul cursei n-am avut probleme. Off topic – rotile sunt un no-name chinezesc care-si fac destul de bine treaba, concluzia unui specialist in carbon din Cluj, profesor la Politehnica – Paul Bere – a fost ca n-au fost suficient de bine coapte. Intre timp chinezul a fost baiat dragut si mi-a trimis un rim nou – daca intereseaza pe cineva – pm me.

Dar Podo poate sa fie si inselator – fiind o zona in care nu din greseala este un intreg camp de mori eoliene. Daca prinzi o zi cu mult vant si ai roti profilate (pe setul acesta am 60-80mm), sunt sanse mai mult sa te incurce decat sa te ajute. Al doilea risc asumat, deoarece puteam merge linistit cu cele normale. Dar in ziua concursului vantul a fost aproape inexistent, asa ca rotile si-au facut treaba pana la capat πŸ˜‰

Introducerea fiind facuta, in postul viitor detaliile cursei πŸ˜‰

Despre Tudor Sofron

Finisher de 3.8/180/42 totul in kilometrii - si nu doar o singura data :-). Prin ironteam.ro vreau sa fac dovada ca sport poate face oricine si oricand, atata timp cat se doreste cu adevarat acest lucru...

Niciun raspuns la Triathlon Austria Podersdorf sau A-Race-ul pentru 2014 – partea I

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicata. Campurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit foloseste Akismet pentru a reduce spamul. Afla cum sunt procesate datele comentariilor tale.