Triathlon Austria Podersdorf – a 3-a participare – 10h:01min

Cum spuneam in partea 2-a – ideea cu 2 IM-uri unul dupa celalalt am avut-o la inceputul anului, cand citind vrute si nevrute despre double-IM m-am gandit sa vad cum as reactiona dupa un fel de simulare – cat de bine ma recuperez, ca as putea trage dupa un efort consistent si cum m-as simti dupa.

Asa ca, dupa ce m-am hotarat sa ma inscriu la Copenhaga, Podo a venit ca si o optiune naturala. Nu pot sa zic ca am facut ceva in mod special – aceleasi antrenamente lungi si plictisitoare :-). Ba chiar am redus distanta la long bike-uri si am crescut destul de mult intensitatea antrenamentelor, atat la bicicleta cat si la alergare. Inotul fiind disciplina unde dupa mine progresezi cel mai putin, l-am pastrat la un nivel acceptabil – in jur de 3 antrenamente / saptamana, de la ora 6am. Fata de anul trecut cand am facut mult open water, anul acesta ca am iesit in Tarnita – lacul de langa Cluj- de foarte putine dati. Cu orientarea stateam destul de bine, asa ca am scutit un drum de 1h ;-). La bicicleta au fost antrenamente de aproximativ 2-3h, nu foarte sistematizate (in sensul de 2x(20min-240w)) 😀 – dar intense si power based – incalzire de 10-20min si 1.5h la 230-240W si cool down inca 10-20min. La alergare am redus mult kilometrii – in iulie avand un record negativ de 102km alergati 🙂 si in august 180km (cu tot cu Copenahaga). In schimb, o mare parte din acestia au fost facuti in regim de brick – imediat dupa bicicleta, scurt si intens 4-4:30min/km. Asadar, 2 saptamani intre cele 2 IM-uri – in prima saptamana am facut 6 antrenamente de bike / run – in total 6h iar in a doua – joi – o tura de bicicleta destul de usurica, impreuna cu Waldi care urma sa participe la primul IM iar vineri o mica simulare a concursului – 700m inot, 20km bike si 4km run tot cu Waldi si Cata, care a ajuns si el intre timp din Cluj. Ziua de sambata m-a prins relativ relaxat, aveam o stare generala buna si abia asteptam sa intru in apa ;-).

Before swim

Before swim

Daca la Copenhaga la inot am resimtit putin traseul necunoscut (am inotat 4.1km in 1h:15min), la Podo cred ca as putea inota si cu ochii inchisi (glumesc, doooh)  😉 fiind al 3-lea an in care particip. Asadar, nefiind necunoscute iar conditiile fiind ideale – am inotat 1h:11min – fix distanta regulamentara de 3.8km.

Swim exit, good vibes

Swim exit, good vibes

Am iesit din apa odihnit (poate chiar mai odihnit decat ma asteptam) si m-am urcat pe bike. Aici ideea era sa replic strategia de la Copenhaga – 200W constant toata cursa. Poate am inceput putin prea optimist (adrenalina & co) – avand in primii 50-60km un NP ceva mai mare si o medie de 34-si- ceva kmh – pe la km 90 l-am ajuns pe Dani cu care am mers impreuna (legal, da!!!) toata tura 4-a iar in tura 5-a ne-a ajuns si Catalin si am mers impreuna si cu el. Pe la mijlocul turei am inceput sa simt putina oboseala (Copenhaga probabil) asa ca am redus putin tempo-ul – de la o medie de 34kmh undeva la 33kmh – rationamentul fiind sa am picioarele cat mai fresh pentru alergarea ce urmeaza. Ca si timp – am mers 5h:20min, relativ bunicel – probabil ca daca nu era Copenhaga as fi mers undeva la 5h:10min dar nu cred ca as fi putut trage mai mult de atat fara sa stric ceva la alergare; in plus, aveam avertismentul de la Nagyatad relativ proaspat in cap. Asadar- dupa aproximativ 6h:40min timp total – m-am apucat de alergat.

Evident, fiind in grafic cu cele 10h propuse, dupa o analiza scurta a starii generale, mi-am zis – “Este cursa ta, du-te” :-). Si cam asa a si fost. A fost cea mai constanta alergare pe care am facut-o vreodata, probabil cel mai bun maraton alergat de mine pana acum, in ceea ce priveste pacing-ul. N-au mai fost punctele de hidratare din 3 in 3km care sa te distraga de la Copanhaga, nu m-am mai oprit sa ma bucur de apa sau cola…am trecut pe langa ele, 2 inghitituri scurte in mers si mai departe.

A fost frumos ca in zona de finish eram incurajati tot timpul de cineva din delegatia numeroasa de la Cluj – am fost destul de multi clujeni / romani – asa ca n-am avut timp sa ma plictisesc (Marius, Andrei – care-au terminat half-ul, Aniela, Carmen care in ziua urmatoare participau la proba de sprint, Riky Waum – care-a si primit un tricou de alergare Ironteam, Philgas cu Cerasela – cred ca am primit un sfat pur medical de la Cerasela dar n-am auzit exact despre ce era vorba :D). O gluma, un pupic pe final 🙂 – si dupa 3h:22min vedeam linia de finish.

Timp total 10h:01min ;-). Multa lume m-a intrebat daca nu-mi pare rau ca n-am terminat in 9h:59min 😉 – pentru mine ii cam acelasi rezultat ;-). Cum spuneam – cand voi face sub 10h vreau sa fie la un IM unde chiar sa conteze ;-).

Finish

Finish

Ca si lucru care l-am schimbat putin inainte cursei 😉 – am renuntat de tot la geluri. Am pastrat in schimb niste batoane de la Nutrend iar Leti mi-a dat la fiecare tura 2 muffini cu multa ciocolata – in total am mancat vreo 8 bucati. Iar la alergare singurele alimente consumate au fost cola si pepene – si acestea in partea 2-a a maratonului. In rest nimic ;-). Invatatura? Se poate si fara geluri ;-). Intrebarea – este bine? Nu stiu, la mine in schimb a functionat. Am terminat cursa intr-o stare foarte buna, fara crampe, dureri, ameteli samd. Din pacate la ora 17 era destul de frig si batea un vant destul de puternic, asa ca am fost la un masaj scurt si m-am dus repede inapoi in camera, la caldurica. Per total a fost o cursa buna, din care mi-am dat seama ca am destul de multe rezerve si ca inca as putea progresa destul de mult – ramane de vazut daca anul viitor o sa cer niste sfaturi mai autorizate sau voi continua sa incerc de unul singur sa-mi imbunatatesc partea de bicicleta – unde ca sa ajung (mai) competitiv ar trebui sa ajung la un FTP de aproximativ 270W-280W (sau 3.8-3.9W/kg). Sa vedem…Cum spuneam – ma simteam asa de bine, incat la vreo 3 ore dupa am plecat o parte din delegatie la masa, unde-am mai schimbat impresii cu Razvan Staicu (care-a mers un impresionant 9h:24min), Marius Dragu, Waldi Vaum (care-a si terminat primul IM), Dani, Cata, Claudiu, Philgas (care-a venit din Cluj sa vada si el cursa, mai ales ca am fost multi dintre elevii lui de la inot), nevestele si prietenele aferente ;-). A doua zi am asistat putin la triatlonul olimpic si sprint, unde participau Aniela si Carmen, dupa care (eu cu putina nostalgie si regret, doar s-a terminat sezonul) ne-am pornit spre casa…

Cam asa s-a terminat sezonul triatlonist pentru mine in anul 2015 – sunt foarte multumit, atat de timpii pe care i-am scos cat si de forma fizica pe care-am avut-o, de faptul ca nu m-am accidentat – ca am strecurat si niste maratoane extra pe care le-am alergat binisor – Roma & Frankfurt, amandoua in 2h:58min, inclusiv niste semimaratoane mai rapide – la Cluj chiar la inceput de sezon unde-am mers 1h:21min si Oradea – destul de aproape de Podo dar unde tot am reusit un 1h:23min pe o ploaie nasoala de tot.

Per total, pot spune ca a fost cel mai fain an din punct de vedere sportiv – cel putin pentru un sportiv amator ;-). Ahhhh…si totusi, sezonul nu este gata – weekendul acesta urmeaza pentru mine si Cata maratonul de la Valencia, duminica in 15.11. Stay tuned 😉

Despre Tudor Sofron

Finisher de 3.8/180/42 totul in kilometrii - si nu doar o singura data :-). Prin ironteam.ro vreau sa fac dovada ca sport poate face oricine si oricand, atata timp cat se doreste cu adevarat acest lucru...

Niciun raspuns la Triathlon Austria Podersdorf – a 3-a participare – 10h:01min

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicata. Campurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit foloseste Akismet pentru a reduce spamul. Afla cum sunt procesate datele comentariilor tale.