Drumul catre 10h:01min. Prima parte.

Ca sa povestesc despre timpul meu de 10h:01min de la Podersdorf, va trebui sa fac o lunga recapitulare a cum s-a desfasurat anul competitional 2015. Practic – pe scurt, despre ce n-am scris pe blog in ordine cronologica. Totul in 3 parti, dupa cum urmeaza:

  • Inceputul de sezon & concursurile din vara
  • IM Copenhaga
  • Podersdorf


Au fost multe ups & downs, concursuri bune si mai putin bune dar per total tragand linie la final pot sa ma declar foarte multumit de anul 2015.
Asadar – distractia a inceput cu Maratonul de la Roma, care nu mai trebuie mentionat. Mission accomplished – 2h:58min. La o luna dupa – semimaratonul de la Cluj pe care l-am terminat in 1h:21min – din nou, obiectiv atins, practic am avut confirmarea ca antrenamentele din timpul iernii au fost de calitate.
A urmat primul eveniment pur ciclist – turul lacului Neusiedlersee in 27.05 – o tura de road bike de 130km. Aici am vrut sa fiu asa cum am citit ca se comporta ciclistii in carti :-D, sa duc trena, sa ajung grupuri, samd πŸ˜€ – impreuna cu Dani am mers vreo 70 de km dupa care brusc (si cand spun brusc, chiar a fost brusc!) s-a terminat de tot gaz-ul si pana la final m-am tarat. Lectie invatata – triatlonul pe distanta lunga si ciclismul de sosea sunt sporturi complet diferite, chiar daca la ambele te poti descurca foarte bine cu o cursiera. Ca si detalii tehnice, la analiza ulterioara a cursei cu Golden Cheetah am avut 17 matchuri, VI de 1.15 πŸ˜€ si un IF de 0.84 – in aceste conditii ma mir ca am terminat…

Neusiedlersee Radmarathon

Neusiedlersee Radmarathon

Dupa a urmat prima verificare triatlonistica πŸ˜‰ – No Stress de la Olimp. Care din pacate din triatlon s-a transformat in duatlon. Timp total 2h:33min, din pacate fara power (Stages-ul imi era in service). Ca si concurs, fiind cum ii spune si denumirea No Stress – regulamentul a fost mai mult pentru fraieri – mersul la plasa fiind la locul lui (chiar daca in sedinta tehnica s-a specificat ‘No drafting’), arbitrii (sau arbitrul) de concurs fiind mai mult inexistenti sau doar spectatori. Aici nu m-am stresat asa de mult, deoarece pei cei cativa care-au incercat sa stea in roata mea i-am scuturat repede. Imi pare rau in schimb ca nu i-am retinut numarul unui ‘mare domn’ imbracat intr-un tri-suit negru de la Skins, care-a fost cel mai insistent – daca te regasesti in articol si stii cine esti – de la mine ai calificativul si de ‘mare nesimtit’. In fine – ‘revansa’ am luat-o a doua zi, cand impreuna cu Andrei Contan si Marius Butuc am facut si proba de stafeta, ocupand la final un loc 2. Din pacate un concurs fain, cu potential dar la care nu voi mai participa, cel putin pana cand arbitrajul va fi tratat cu ceva mai multa seriozitate.

X-Man Oradea 2015 (imbracat aproape la fel ca in 2014)

X-Man Oradea 2015 (imbracat aproape la fel ca in 2014)

Dupa Olimp – a urmat half-ul de la Oradea – deja traditional pentru mine, fiind la a 3-a participare. Nu stiu daca din respect fata de Istvan, a concurentilor de-o calitate morala mai inalta :-), sau poate pentru ca este mult prea departe ca sa vina toate uscaturile triatlonistice, n-am vazut drafting. Per total n-am mers foarte rau, chit ca daca afara sunt mai mult de 30 grade, mecanismul meu incepe sa dea mici rateuri. Ca sa explic putin ‘n-a mers foarte rau’ – la inot timpul a fost cam acelasi ca si in 2014 – 38min – bicicleta idem, alergatul idem. Progres = 0 :D. Ba chiar cu vreo cateva secunde mai lent, deoarece in T1 am avut impresia ca mi-a sarit camera cu care vroiam sa inregistrez bike-ul si-am stat s-o caut; evident, camera ramasese pe bicicleta, imi sarise un gel…

Bike in motion @ X-Man Oradea 2015

Bike in motion @ X-Man Oradea 2015

Asadar, timp total in 2015 5h:11min, in 2014 5h:10min. Singura mentiune pe care o am legata de Oradea este ca fata de anii trecuti, traficul a fost mult mai mare si implicit au fost cateva situatii la limita sigurantei, sau cel putin asa le-am simtit eu. Cert este ca daca si in strainatate unele concursuri se desfasoara in conditii de trafic deschis, soferii au N ani lumina fata de noi in ceea ce priveste respectul in trafic.

 

Si daca tot se avem triatlon in inima Transilvaniei – Brasov?! πŸ™‚ – sa vedem ce se intampla la editia 2015. Aici am mixed feelings – per total m-am simtit bine, dar:
1. Bicicleta si arbitrajul: nu ma deranjeaza deloc traficul deschis – dar – cand se formeaza grupuri de 15-20 de ciclisti pe care arbitrul de pe motocicleta le lasa asa – nu-i ok. Mai ales cand cei din fata vad obiecte pe sosea si nu le semnalizeaza (caz concret – o vulpe moarta). Sau cand se depaseste linia dubla continua, pe contrasens…ca sa ce? Mi-i clar ca toata lumea vrea sa arate ca stie sa se dea bine pe bicicleta, ca are co*** mari, grele…dar in fond, cursa incepe la catararea de pe Tampa si se termina la alergare. Ca sa risti inutil o cazatura si sa mai maturi dupa tine inca vreo 10-15 biciclete, si tu te dai ca un meserias in pluton pe aerobare…bleah. Din punctul meu de vedere, ‘arbitrul’ de pe motocicleta si-a asumat un mare risc ca a lasat grupul respectiv sa ruleze asa si ar trebui sa fie fericit ca n-a cazut nimeni…Ah, sa nu uit, si aici s-a specificat ca trena este interzisa…si cum i-am spus lui Peter Klosz, cel mai corect mi s-ar fi parut ca pe toti din grupuletul despre care vorbeam sa ne fi descalificat (inclusiv pe mine, chiar daca de vreo 3 ori am incercat un surge – tehnic, daca tin bine minte, vreo 280W timp de 2-3 minute ca sa ma distantez) puterea grupului a fost mult mai mare. Din pacate din discutiile ulterioare cuΒ Peter -care degeaba are cele mai bune intentii, daca nu le pune in practica- mi s-a confirmat faptul ca regulile si regulamentul sunt doar pentru fraieri…
2. Alergarea: nu zic nu – zona de promenada a fost foarte pitoreasca, dar la fel s-au gandit si cei 324 de brasoveni care la ora pranzului au iesit la plimbare. Asfel ca intreaga cursa de alergare a fost mai mult un slalom printre jaloane mobile :-), batrani si copii mici.

Triatlon Brasov

Triatlon Brasov

In fine – daca organizatorii citesc aceste randuri sper ca pentru editia de anul viitor sa ia niste masuri. Altfel, pentru mine va fi un alt concurs la care nu voi mai participa (din pacate). Ca sa nu fiu inteles gresit – de ce-am zis ‘Per total bine’ – in afara de cele 2 puncte mentionate organizarea a fost ok, finishul in Piata Sfatului mi-a placut tare mult – per total a fost un ‘good value for money’, cum s-a spune…

Antrenamentele serioase πŸ™‚ au continuat la Extrememan Nagyatad din 25.07- triatlon pe distanta lunga, unde planul a fost sa facem o stafeta rapida – Alin Reus la inot, eu la bicicleta si Roli Unterweger la alergare. Daca totul iesea conform planului – 1h inotul, 5h bicicleta si 3h alergatul – lucrurile ar fi arata destul de bine – cu o clasare cat mai in fata – dar din pacate socoteala de acasa nu se potriveste cu cea de la targ. Chiar daca Alin si Roli au mers aproximativ conform planului, bicicleta la mine a fost un dezastru (se poate si cu D mare) :D.

Extrememan Nagyatad 2015

Extrememan Nagyatad 2015

Prima jumatate am mers ok, ruland cu aproximativ 210W si o medie de 35kmh – fiind in grafic. Din pacate pe ultimii 90km caldura excesiva si-a spus cuvantul si ambitiile mele au fost spulberate πŸ™‚ – iar la finish am fost efectiv rupt -si am terminat destul de rusinos, intr-un timp de 5h:45min, dat fiind faptul ca trebuia sa fac doar bicicleta.

Ca si parti bune – a fost o iesire reusita :-), am dormit la cort, am ras foarte mult cu trupa din Arad – unde Daco (chiar el, alergatorul :D) a facut spectacol 2 zile la rand ;-).

 

Acestea au fost problele prin care-am trecut pana la inceputul lunii august.Β In rest, cam toata primavara si vara am avut urmatorul program repetitiv: luni / miercuri / vineri bazin de la ora 6, bike- cam 5 antrenamente pe saptamana iar alergare – aproximativ 3-4 antrenamente, cu volum ce-i drept mai redus dar focus pe intensitate sau brick-uri, ca sa-mi obisnuiesc picioarele cu ce urmeaza ;-).
Pentru amatorii de cifre, datele cumulate sunt urmatoarele:
Ianuarie – 44h / 45 activitati
Februarie – 36h / 33 activitati (luna de alergare)
Martie – 33h / 35 activitati (luna de alergare)
Aprilie – 44h / 39 activitati
Mai – 44h / 41 activitati
Iunie – 53h / 55 activitati
Iulie – 63h / 52 activitati
August – 52h / 39 activitati

Nu mai am date precise de nutritie pentru fiecare concurs – dar ii multumesc lui Cozmin de la 360 Sport care ne-a ajutat la fiecare concurs cu un mic pachetel – in esenta au fost gelurile GU, izotonic GU, batoane si Gutar de la Nutrend. Si daca suntem la multumiri – Cloudtroopers, firma unde lucreaza Cata, care ne-a rezolvat costumele roz ;-), avand acum o puternica identitate vizuala :D.
Cam asa am pregatit tot sezonul, care urma sa graviteze in jurul a 2 evenimente puse unul dupa celalalt, dar avand un scop precis: IM Copenhaga si Triatlonul pe distanta lunga de la Podersdorf. De ce le-am pus unul dupa celalalt, la 2 saptamani? πŸ™‚ In ultima parte a povestirii πŸ˜‰

Later edit (de astazi, 22.09): de ce sunt impotriva celor care fac drafting? Este simplu πŸ™‚

  1. Daca regulamentul spune ca nu este voie drafting, atunci nu este voie. Punct. Daca s-ar specifica ca este permis, n-as avea nimic impotriva (dar probabil ca eu tot n-as face, cel putin nu pe bicicleta de contratimp).
  2. Pentru ca nu sunt de acord ca cineva sa traga foloasele muncii mele. Sunt destul de transparent (profilul de Garmin imi este public, idem Strava), se vede ce / cate / de care antrenamente fac…in concluzie, daca vrei un timp mai bun, invata sa muncesti…

Despre Tudor Sofron

Finisher de 3.8/180/42 totul in kilometrii - si nu doar o singura data :-). Prin ironteam.ro vreau sa fac dovada ca sport poate face oricine si oricand, atata timp cat se doreste cu adevarat acest lucru...

Un raspuns la Drumul catre 10h:01min. Prima parte.

  • Salut Tudor,

    Daca despre celelalte evenimente nu ma pot pronunta..la Oradea,fiind si in vizita acasa, am fost spectator la finish…dar despre Triathlonul Brasov ma pot pronunta si eu! si sunt de acord cu tine! Am participat la proba de sprint si am vazut si acolo inclusiv un grup de 4-5 trecand pe langa mine. .eram in prima treime a clasamentului,dar nu ma bateam pt podium la vreo categorie…Iar apropo de ‘obstacole’ pe sosea, mentionez la categoria vii si motorizate..pacat si de vulpe..ditamai combina ce a iesit la plimbare prin Vulcan fix in timpul concursului. Multi au dat de ea..eu eram sa intru la propriu in ea probabil in cea mai periculoasa curba a traseului, unde nu vedeam nimic dupa colt din cauza caselor..si am preferat sa-mi dau intalnire cu asfaltul, rezultatul fiind o plimbare cu SMURD’ul la urgente dupa finish si cu un diagnostic de disjunctie acromio-claviculara. Am fost operat si am o placuta cu suruburi montata sa-mi tina clavicula la loc si urmeaza cat de curand a 2-a interventie sa-mi scot placa.
    Evident ca am fost super suparat de situatie..m-am plans lui Peter..dar acesta nu prea are ce sa faca! Am vorbit cu mai multi competitori la final…inclusiv cu tine si Catalin..am povestit patania mea si asa ceva nimeni nu a mai pomenit la alte concursuri. πŸ™‚
    Nu stiu cum sunt organizate concursurile in alte tari..ca sunt la inceput de ‘cariera’ si n-am participat la competitii inafara tarii…dar cred ca este alta mentalitate acolo, atat a organizatorilor cat si a participantilor la trafic pe traseul de bike.
    Cat despre alergarea prin parc..ce sa zic..deja eram in alta lume dupa cazatura..recunosc ca am reactionat verbal la cativa ‘trecatori’, dar cred ca era efectul ‘after crash’ in care eram mai sensibil dpdv psihic! πŸ™‚
    Desi am fost profund marcat de acest accident, neavand parte de asemenea evenimente pana acum..abia astept sa revin la antrenamentele specifice si la anul sa particip din nou..totusi o sa am rezerve sa ma inscriu la Brasov! Deocamdata singurul sport ce il pot face fara sa-mi periclitez umarul e indoor cyclingul..the irony! πŸ˜€
    Bafta in competitii la anul! πŸ™‚

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicata. Campurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit foloseste Akismet pentru a reduce spamul. Afla cum sunt procesate datele comentariilor tale.