Catalin a alergat primul semimaraton in 2011, incercand sa-i demonstreze surorii lui ca se poate alerga si fara a avea un antrenament si un echipament potrivit. Un an mai tarziu alerga primul lui maraton. Lucrurile au evoluat si din 2013 acesta se antreneaza pentru competitii de triatlon pe distanta lunga, Ironman. In septembrie 2014 a terminat primul sau IM. Acum e de 7xIM.
Saptamana trecuta la Budapesta am alergat cel de-al treilea maraton din viata mea, care a reprezentat inca un pas inainte in, hai sa-i zic asa, noua mea cariera sportiva. 🙂 Trebuie sa recunosc ca multe s-au schimbat din primavara de cand am alergat ultimul maraton la Cluj, iar totul s-a intamplat atat de repede, poate prea repede.
Citeste in continuare
Weekendul acesta am alergat la Maratonul International Bucuresti un semimaraton, o cursa pe cinste in cadrul unui eveniment bine organizat, cu mult soare si alaturi de mii de alti alergatori.
Weekendul acesta am ales sa alergam la Crosul Companiilor, la Cluj-Napoca. A fost o cursa rapida de 5km pe care eu si Tudor am abordat-o diferit. Avand in vedere ca in mai putin de doua saptamani Tudor va participa la un nou triatlon de lunga distanta la Barcelona, acesta a ales sa alerge cu un pace mai relaxat si in acelasi timp sa o ajute pe Ioana Rogo sa obtina un timp sub 25min. Au si reusit, obtinand un timp de 24:54. Felicitari draga Ioana!
Duminica a reinceput sezonul sportiv cu voie buna, vreme numa’ buna de alergat si cel mai important cu prima cursa la care a alergat echipa Ironteam! Destul de timid, dar cu ganduri mari, m-am instalat, impreuna cu Tudor, cat mai in fata liniei de start. Am plecat de acasa cu doua idei in cap: sa termin cursa in top 10 si sa fac o cursa sub 1:20.
Cursa mea a inceput cat se poate de bine: am primit numarul de start 13. Eu chiar nu sunt superstitios insa s-au abatut destul de multe ghinioane asupra mea in timpul cursei.
Pentru mine a fost cea de-a doua cursa montana (dupa semimaratonul din Apuseni) si mi-am zis ca de data asta nu vreau sa repet greselile de la Maratonul Apuseni. Surprinzator cursa a inceput destul de usor, am mers in plutonul fruntas primii 3km cu un pace de 4-5min/km, dupa care am hotarat sa o las mai usor pe restul urcarii de aproape 6km, fiind dispus si sa merg pentru a-mi conserva energia. Ceea ce am si facut, iar pe ultimul kilometru de urcare am bagat un gel energizant; a fost o urcare de aproape 9km cu o diferenta de nivel de 600m. Urma o coborare usoara pana la final (la care ma gandeam de ceva vreme)… not really!
