9h42m. Now what?

Nici ca se putea sa am un sfarsit de sezon mai bun de atat! Dupa rezultatul primului IM de anul trecut de la Podersdorf, dar si dupa rezultatele pe care le-am avut anul acesta, am indraznit sa imi setez un prag de sub 10 ore pe care vroiam sa il depasesc sambata trecuta la Campionatul National de Triatlon din Podersdorf, Austria. O sa va povestesc in continuare cum a decurs competitia.

Impreuna cu colegii mei de echipa am hotarat sa mergem si anul acesta la Podersdorf din doua motive. In primul rand, traseul este unul accesibil, bicicleta si alergarea se fac pe plat, vantul fiind singurul obstacol de luat in seama. In al doilea rand, organizarea este impecabila, asfaltul este perfect, iar soferii din trafic civilizati. Ca si anul trecut am ajuns in Podersdorf de joi, cursa fiind, cum am mai spus, sambata. Am decis sa venim de joi ca sa fim siguri ca vom fi odihniti si pregatiti pentru ziua cea mare. Pentru mine cursa aceasta a fost cea mai importanta din calendarul competitional 2015 si pot spune ca mi-am concentrat toate antrenamentele in acest sens. Cu o zi inainte de start, vineri, am facut impreuna cu baietii o mica simulare de cursa. Am inotat in niste valuri descurajator de mari, am pedalat 20k si alergat 4k. Vremea nu era prea buna, vantul destul de puternic, iar prognoza pentru sambata nu arata bine deloc. Ce-i drept ne-am cam bosumflat cu totii si am inceput sa ne resemnam cu ideea ca vom face o cursa mediocra.

 

Inotul.

 

La start cu Claudiu, Dani si Tudor

La start cu Claudiu, Dani si Tudor

Diminieata concursului a fost una ploioasa si rece, dar in neopren, totusi, a fost mai ok… Cu toate astea, insa, lacul era linistit, fara valuri. Trezirea a fost la 5, iar la pensiunea unde am stat s-a servit micul dejun la 5 jumate (a fost indestulator, eu fomist fiind). La 6 am mers spre zona de tranzitie sa ne lasam bicicletele. Din fericire, la ora 7 cand s-a dat startul probei de inot, ploia s-a oprit. Si de data asta cei aproape 1000 de participanti s-au ingramadit, si-au facut loc cum au stiut mai bine si fiecare si-a luat partea lui de coate, palme, picioare peste cap, coaste, spate… Cum era firesc, in cateva minute lucrurile s-au linistit si mi-am gasit locul in apa, ca sa pot inota si de aceasta data brassul care ma face sa ma simt bine. Primii 1900m i-am inotat in 36 de minute si din apa am iesit dupa 1h16m, cel mai bun timp al meu de pana acum, cu 30m mai bun decat anul trecut. Evident am fost foarte incantat cand am privit spre ceas sa dau lap. Insa cel mai dragut lucru a fost faptul ca in momentul in care am iesit din apa un soare puternic ne batea in ochi, good karma as spune! 🙂 Anul trecut, camd am iesit din apa, in tranzitie mai erau doar doua biciclete, din care un era, evident, a mea. Anul acesta, insa, mi-a luat ceva timp pana am gasit bicicleta.

 

Bicicleta.

 

Podo 2015Dupa o tranzitie destul de rapida, putin peste 2 minute, am inceput sa alerg spre iesirea din tranzitie. Cum ploase toata seara, pamantul din tranzitie mi s-a prins de placute si nu am reusit nicicum sa ma clipsez cu papucul stang. Am fost nevoit sa ma opresc si sa curat placuta. Trebuia sa biciclim 6 ture a cate 30k pe un traseu cu asfalt perfect, cateva curbe destul de periculoase, dar un peisaj foarte frumos printre terenuri cu vita de vie. Aveam in cap o singura cifra: 5! Bike in 5 ore! De altfel, pe parcursul celor 180k, de-a lungul carora am calculat fiecare sector, am avut in cap numai cifre. 🙂 Trebuia sa termin fiecare tura in maxim de 50 de minute. Planul mi-a reusit pana la kilometrul 120 cand a inceput sa bata vantul. In tura a patra i-am ajuns din urma pe Dani si pe Tudor despre care pot spune ca aratau excelent in noile costume de echipa. Roz! 🙂 In ciuda vantului care se intetea din ce in ce mai tare, am terminat tura de bike in 5h8m cu o putere medie de 183W. Timpul de anul acesta a fost cu 20 de minute mai bun decat cel de anul trecut. Hidratare si nutritie: am consumat 3 energy baruri, 3 geluri GU, un Gutar si cam un litru si jumate de Iso si apa. Multe multumiri aici lui Tudor si Dani care m-au ajutat sa-mi imbunatatesc pozitia pe bike, m-am simtit excelent!

 

Alergarea.

 

Podo 2015A urmat o tranzitie de un minut jumatate si apoi am inceput sa alerg. Timpul total in momentul respectiv era de 6h30m, iar in tranzitie nu erau multe biciclete, ceea ce insemna ca multi concurenti sunt in urma mea, asa ca, din punct de vedere psihologic, eram super ok. Voiam sa alerg un maraton cu un timp cel putin la fel de bun ca anul trecut. Asta insemna ca trebuia sa tin un pace sub 4:45. Asa am si inceput si totul a mers foarte bine. Alergam cu 4:30, dar, dupa 5k, am inceput sa ma simt slabit si sa simt o nevoie acuta de mancare. Am luat un baton pe care l-am mancat in intregime in alergare si un gel GU. Aproape instant am inceput sa ma simt din nou in putere si sa alerg cu 4:30. Trebuia sa alergam 4 ture a cate 10.5k pe malul lacului, prin rezervatia lor naturala. Turele 2 si 3 au mers cel mai bine. In schimb, pe ultima tura a inceput sa bata vantul tot mai tare. O ultima doza de energie am luat-o dintr-o jumatate de doza de Gutar cu 10k inainte de finish si am inceput sa ma lupt cu vantul. Timpul era cu mine si stiam ca o sa fie un maraton bun si un IM sub 10 ore. Chiar pe ultimii kilometri, cand m-am intersectat cu Dani, acesta mi-a spus sa trag ca o sa termin sub 9h40m, asa ca am accelerat, mergeam cu aproape 4min/km, am strans din dinti cat am putut, chiar am depasit doi concurenti din fata… si am avut grija sa nu ma ia vantul de pe picioare in zona de finish. Maraton cu 5 minute mai bun decat anul trecut, 3h12m. Cea mai draguta faza, chiar dupa ce am trecut pe sub poarta de finish s-a luat curentul si pentru o ora nu a mai mers cronometrul. 🙂

 

Final de cursa: 9h42m04s. Fericit, sunt foarte fericit! Cu gandul la Kona.

 

 

Ce urmeaza? O saptamana in care nu fac nimic! Doar merg la birou, merg la masaj, dorm mult, mananc de toate si ies in oras! 🙂 Apoi voi continua antrenamentele de inot, am sa cresc volumul de bicicleta si o sa scad putin pace-ul de alergare.

 

Am ajuns aici cu multa munca, multe ore de antrenament si trebuie sa multumesc tuturor celor care m-au ajutat si mi-au fost alaturi, in primul rand colegilor de echipa, Tudor si Dani, celor de la Cloud Troopers Intl., 360 Sport si Gu Energy Romania, lui Philgas, antrenorul nostru de inot, si tuturor celor care ne-au sustinut de pe margine si ne-au facut poze: Leti (cel mai mare critic al meu), Doru (mersi si pentru masaj! ^^), Aniela, Marius, Rares, Cerasela, Moni & Riky, Claudiu! Va multumesc!

Felicitari tuturor celor care au participat si au obtinut timpi foarte buni!

 

This post is also available in: Engleza

Catalin Sanpetrean

Despre Catalin Sanpetrean

Catalin a alergat primul semimaraton in 2011, incercand sa-i demonstreze surorii lui ca se poate alerga si fara a avea un antrenament si un echipament potrivit. Un an mai tarziu alerga primul lui maraton. Lucrurile au evoluat si din 2013 acesta se antreneaza pentru competitii de triatlon pe distanta lunga, Ironman. In septembrie 2014 a terminat primul sau IM. Acum e de 6xIM.

Un raspuns la 9h42m. Now what?

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicata. Campurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit foloseste Akismet pentru a reduce spamul. Afla cum sunt procesate datele comentariilor tale.